Dunarea fierbe în cazane

La răscruce de vest şi sud, fluviul intră în România bolborosind.

 Cazanele Dunării reprezintă porţiunea de defileu a fluviului, între localităţile Dubova şi Ogradena, unde apa este forţată să treacă printre munţi. Lăţimea Dunării se îngustează până la 180-250 de metri, iar adâncimea atinge 100 de metri. Curenţii din adâncuri sunt extrem de puternici, la suprafaţă apa dând aparenţa de fierbere. Barajul de la Porţile de Fier a mai încetinit din viteza curentului, care depăşea 5 m/s (18 km/h).

În realitate, există două „cazane“: Cazanele Mari (4 km lungime) şi Cazanele Mici (5 km lungime). Zona este declarată monument unic al naturii în Europa. În Cazane, numai marinarii verasaţi au curajul să intre, ştiind prea bine câte vieţi au înghiţit vârtejurile flămânde. Şi asta nu numai în timpul comunismului, când pe aici se încumetau să treacă fluviul înot, spre Serbia, cei care voiau să scape de regimul totalitar.

Toate drumurile pleacă din Dubova

De-o parte şi de alta a Dunării trec drumuri, prin multe tuneluri pe malul sârbesc, săpate în stâncă pe malul românesc, cu porţiuni deseori deosebit de înguste. Oamenii locului spun că traseul cel mai bine de urmat e bine să înceapă la Dubova, o comună de pescari care, mai nou, au dat năvodul pe afacerea hotelieră. Dubova se află în golful ce desparte Cazanele Mari de Cazanele Mici, primele în amonte, celelalte în aval. Se poate ajunge aici cu maşina, dinspre Moldova Nouă sau dinspre Orşova, pe DN 57.

Recomandarea e ca turistul să urce în amonte, să guste răcoarea peşterilor Cazanelor Mari, după care să o ia în aval şi să tragă la mal, la o ciorbă pescărească, după câteva ore de excursie prin anaforele Cazanelor Mici.

Turism de weekend

De-a lungul golfului Ogradena se află opt pensiuni care oferă cazare la preţul de 120 de lei camera cu două locuri. Tot golful funcţionează ca un ştrand deschis. Apa Dunării e mică aici şi, din acest motiv, se poate înota fără pericol. La orice oră, pleacă şalupe, bărci cu motor sau cu vâsle care plimbă turiştii contra cost. Se pot face schi nautic şi chiar plimbări cu „banana“, distracţie importată de pe litoral.

O idee interesantă pentru temerarii căţăratului pe înălţimi e să parcurgă traseul de pe Ciucaru Mare (un kilometru lungime se parcurge în aproximativ o oră, cu plecare din Dubova) pentru a admira, de deasupra lor, Cazanele Mari.

LEGENDĂ

Dacii beau apă din Istru ca să fie invincibili

Una dintre cele mai frumoase legende este despre daci. Se spune că, înainte de marile bătălii, dacii beau apă din Istru, cum îi ziceau ei Dunării. Făceau asta gândind că, dacă Dunărea a reuşit să rupă munţii şi să-i străbată, atunci şi pe ei îi va face de neînvins, poate chiar nemuritori. „După ce beau apă din Istru, îi lua o beţie, cu fierbinţ eală tare, care îi umplea de puteri, le făcea sângele să clocotească în vene la fel ca anaforele în Cazane, de li se înroşeau săbiile. Balaurul din adâncuri trecea în ei, transformându-i în lupi“, povesteşte pescarul moş Pera.

PLEDOARIE

Abundenţă de parfumuri

Doru Oniga, patron de pensiune din zona Cazanelor, este un împătimit al locului: „Avem aici munte şi mare la un singur loc. Avem peşte. E un loc binecuvântat de Dumnezeu, cu o frumuseţe aparte. Când începe primăvara, cazanele înverzesc, simţi cum trăieşte natura. Vine luna aprilie şi pe stâncile din Cazanele Mari, către peştera Veterani, înfloreşte laleaua de clisură. Sunt mii şi mii de flori galbene, cu tulpini lungi, pornind din crăpăturile muntelui, o minune a rezistenţei. În mai, miroase a liliac în Cazane de trăsneşte. Trec florile lila, vine rândul pădurilor de salcâm care te îmbată cu parfumul lor. Apoi înfloresc teii, alt miros, altă delectare. După care abia începe să miroasă a peşte. E semnul că am intrat în vară, putem să ne scăldăm în Dunăre. Mai sunt nopţile de august, cu lună plină, când se văd stelele căzătoare. Toamna, natura începe să-şi schimbe culorile, iar la sfârşitul lui octombrie e mirific. Vine iarna, moale, domoală, un respiro până la trezirea din nou a naturii, în vervă“.

MINUNI SUB PĂMÅNT

În fiecare Cazan se află câte o peşteră

„De la Biserica de sub ape, de la Mraconia, trece un tunel pe sub Dunăre, până în Serbia, la o moară. Pe aici scăpau de poteră haiducii“, susţine Dorin Spânu, un poliţist de frontieră pasionat de toate legendele din jurul fluviului. Tot pe malul sârbesc, la 50 de metri sub apă, se găseşte fostul drum roman, care a fost inundat odată cu barajul. Din el a rămas vizibilă numai Tabula Traiana care marchează acum kilometrul fluvial 964. La noi, sub apă e fosta Biserică Mraconia. Cea ridicată deasupra are pictat pe faţadă steagul UE, între sfinţi şi tricolor. În Cazane se află şi două peşteri de poveste.

VETERANI. Ca să ajungi la peştera Veterani, aflată în adâncimea Cazanelor Mari, trebuie să escaladezi versantul, pe o potecă abruptă, lungă de 50 de metri. Pe vremea Mariei Tereza, de aici se trăgea cu tunurile în vasele turceşti care voiau să treacă Dunărea fără să plătească vamă. Încăperea umedă găzduia, la 1891, 30 de soldaţi. Aceştia şi-au scris numele pe pereţi, cu negru de fum. Acum, pe pereţi au început să crească mici stalagmite de calcar.

PONICOVA. În Cazanele Mici se află cea mai vestită peşteră din zonă. Celebritatea vine de la faptul că aici au fost filmate mai multe scene pentru câteva filme româneşti („Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii“, „Duios Anastasia trecea“, „Cutia de viteze“). Gaura din munte comunică din Dunăre direct cu DN 57. De aceea, a fost o bună ascunzătoare, în timpul comuniştilor, pentru cei care voiau să fugă înot, în Serbia.

VOX POPULI

„Îmi reîncarc bateriile“

> Valeriu Pera, 44 de ani, ofiţer: „În fiecare epocă aici s-a întâmplat ceva. Iar pe lângă tradiţii şi vestigii, e o zonă cu adevărate minuni naturale: apă, munte, verdeaţă, aer ozonificat“.

> Roxana Martin, 27 de ani, translator: „Vin la Cazane ori de câte ori am nevoie să mă relaxez. Recomand zona tuturor celor care vor să scape de stres“.

> Eugen Martin, 28 de ani, jurist: „Sunt aici pentru a-mi reîncărca bateriile. Peisajul, aerul şi energia locului îţi pot schimba starea de spirit“.

> Paul Moldovan, 27 de ani, Cluj, IT: „E interesant să vezi împreună apa, Dunărea şi muntele. E o combinaţie specială şi unică. Niciodată nu mă satur să revin în Cazane“.

DATE TEHNICE

LOCALIZARE. Între gurile de vărsare ale râurilor Plavişeviţa (în sud) şi Ogradena (în nord). Sunt două porţiuni distincte:

> Cazanele Mari (4 km) sunt formate din Dealul Ciucaru Mare (318 m), ai cărui pereţi abrupţi mărginesc malul românesc, şi din Dealul Ştirbatul Mare (768 m), pe teritoriul Serbiei
> Cazanele Mici (5 km) sunt alcătuite din Dealul Ciucaru Mic (313 m) şi din Dealul Ştirbatul Mic, pe teritoriul Serbiei (626 m).

DIMENSIUNI

> Lungime: 9 km
> Lăţime: 180-250 metri
> Adâncime: 80-100 metri

ACCES

Toartă clisura Dunării e mărginită de DN 57, o şosea cu două benzi. În prezent se lucrează la stabilizarea muntelui şi la refacerea carosabilului. De la Orşova (aflată la 25 de kilometri de Drobeta-Turnu-Severin) se poate ajunge în două feluri:
> cu autoturismul, spre Moldova Nouă
> cu vaporul

CAZARE

> Opt pensiuni în golful Ogradena
> Tarif: 120 de lei camera (2 persoane) cu mic dejun inclus

UTILE

> Zonă de graniţă. În tot arealul este instituit regimul de frontieră; poliţiştii de frontieră pot controla frecvent actele de identitate ale turiştilor.
> Vipere. Pe versanţi sau în peşteri trăiesc multe vipere