Masivul Ceahlău, un uriaș cu fruntea-n soare

Muntele este unul dintre principalele obiective turistice din zona Neamţului.

Despre masivul Ceahlău s-a spus că ar fi muntele sfânt al dacilor, Kogaionul, şi că este centrul de spiritualitate şi credinţă al românilor, obârşia vieţii monahale pierzându-se în negura timpurilor. Legendele locurilor i-au făcut pe numeroşi scriitori să-l descrie ca pe un „Olimp al românilor“.

Frumuseţea Ceahlăului n-o poţi simţi decât dacă urci cărările ce duc spre înălţimi. Două sunt cele mai cunoscute porţi de intrare în masiv: prin satul Izvorul Muntelui, de lângă Bicaz, respectiv prin Durău. Cei mai mulţi o aleg pe ultima.

Cascada Duruitoarea şi megaliţii antropomorfi

De la Bicaz, odată ce urci barajul ce zăgăzuieşte Bistriţa, privirea „fuge“ spre stâncile alb-cenuşii ale muntelui, ce se iţesc printre bolţile umbroase de cetină ale brazilor de la marginea drumului. De la Durău, Ceahlăul se desfăşoară în toată măreţia sa: o cetate de piatră cu „turnuri“ învăluite în ceţuri: Ocolaşul Mare (1.907 metri), Toaca (1.900 metri), cele mai înalte din Carpaţii Orientali, Ocolaşul Mic, Panaghia.

Iar din Durău, cel mai uşor traseu spre platoul montan este cel ce trece pe lângă cabana Fântânele, situată la 1.200 de metri altitudine, continuă pe lângă stânca Piatra Lată, Panaghia, urmează scările care duc spre vârful Toaca şi ajunge la cabana Dochia.

Alt traseu, mult mai greu decât primul, este cel ce duce la cascada Duruitoarea şi de aici la cabana Dochia. La cascadă se ajunge în maximum o oră şi jumătate. Şuvoiul de apă se revarsă de la circa 30 de metri şi face un zgomot puternic, care se aude de la mare depărtare. De la acest „duruit“ se trage şi numele cascadei.

Dacă au noroc, turiştii care urmează acest traseu pot admira capre negre în căutare de hrană, cocoţate pe versanţi ce par inaccesibili. Tot pe aici, pe coclauri, poţi zări celebra floare de colţ, specie protejată, culegerea ei fiind interzisă.

Pe Ceahlău, fie că ascensiunea începe de la Izvorul Muntelui sau de la Durău, de pe trasee pot fi zărite stânci ciudate, care au forme umane. Sunt megaliţii antropomorfi pe care natura i-a modelat în mii de ani. Numai numele lor e deja o întreagă poveste: Cuşma Dorobanţului (două instantanee), Panaghia, Masca, Mireasa, Uriaşul (care poate fi văzut foarte bine din faţa cabanei Dochia - în dreapta), Santinela, Gemenii, Piatra Lăcrimată şi Piatra Ciobanului.

Salvamontiştii atrag atenţia că masivul Ceahlău are o particularitate: la poale se află lacul de acumulare, iar prin evaporarea masivă din timpul zilelor însorite se creează condiţii de furtuni puternice, care izbucnesc pe neaşteptate. Prin urmare, le recomandă turiştilor să fie echipaţi corect, să aibă asupra lor o trusă de prim ajutor, să nu se abată de la traseele marcate şi să nu se consume alcool înainte şi în timpul ascensiunii.

LEGENDĂ

Stânca Dochiei

Unele dintre cele mai frumoase legende ale locului sunt cele despre celebra stâncă Dochia. Se spune că Dochia ar fi fost o ciobăniţă de prin partea locului, pe care iubitul a parăsit-o, însurându-se cu altă fată. Şi ea, de supărare, s-a aruncat în prăpastie de pe stânca ce avea să-i ia numele. O altă legendă spune că Dochia ar fi fost una dintre fiicele lui Decebal, în vechea limbă dacă „Dacia“ pronunţându-se „Dochia“ şi că, înfrântă într-o bătălie de oştile lui Traian, s-a retras în munţi împreună cu oştenii săi. Şi l-a rugat pe Zamolxe să nu o lase să fie pângărită de romani. Aşa că a fost transformată într-o bătrână, rămânând stăpână peste acest ţinut, apoi a fost transformată în stâncă.

PLEDOARIE

„Ceahlăul este muntele cel mai maiestuos“

În anul 2003, zona Ceahlăului a fost declarată parc natural. Cu această ocazie, Consiliul Judeţean Neamţ a înfiinţat un Serviciu de Administrare. A fost întocmit, pe baze ştiinţifice, un Program managerial al Parcului Naţional Ceahlău, care vizează protejarea şi conservarea ecosistemelor, habitatelor, speciilor, alături de susţinerea activităţilor tradiţionale, silvopastorale cu respectarea principiului dezvoltării durabile şi a activităţilor de turism ecologic.

Serviciul de Administrare este condus de medicul Gheorghe Lalău, pe care l-am întâlnit la cascada Duruitoarea. „Ceahlăul este muntele cel mai maiestuos, cel mai bine identificat din punct de vedere geomorfologic şi-n acelaşi timp cel mai cunoscut moldovenilor şi românilor. În punctul numit Duruitoarea, la cota 1.270 m, natura a creat o minunăţie de cascadă, declarată monument. Aceasta se formează pe pârâul Rupturi, ce izvorăşte din golul alpin, mai are câţiva afluenţi şi astfel capătă debitul care i-a dus vestea, fiind cel mai vizitat loc al masivului“, ne-a declarat el.

Gheorghe Lalău ne-a explicat că aria protejată presupune 7.742 hectare, 2.994 de plante şi 1.100 de animale, care compun flora şi fauna masivului.

Toate acestea au o deosebită importanţă economică, ştiinţifică, medicală şi peisagistică, adaugă şeful Serviciului de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău.

„Adresez o invitaţie de suflet tuturor celor care iubesc muntele pentru a-şi face timp să zăbovească măcar pentru câteva clipe în Ceahlău, muntele nostru sacru, întru încărcarea trupului şi sufletului cu tot ceea ce presupune acest minunat colţ de rai“, a mai ţinut să spună Lalău.

VOX POPULI

„Am făcut sute de fotografii“

Dan Apostol, Tulcea: „Dacă Dunărea şi marea sunt aşa aproape de noi, concediile le facem la munte, prin diverse staţiuni. Am rămas plăcut impresionat de liniştea Durăului şi a masivului în general“.

Sally Rupert, Wakefield, East Yorkshire, Anglia: „O zonă deosebit de frumoasă, virgină, cu locuri superbe. Am sute de fotografii pe care le voi arăta prietenilor, acasă. Este minunat! Muntele şi-a păstrat identitatea aşa cum era de sute de ani, cu locuri sălbatice. Ai impresia că n-a călcat nimeni pe aici de mulţi ani“.

Dragoş Agăpescu, Piatra- Neamţ: „Urc Ceahlăul de peste 40 de ani. Neîndoielnic, muntele este o atracţie a Moldovei şi a ţării, dar cred că nu-i este exploatat potenţialul turistic la maxim. Ifrastructura de drumuri nu este tocmai foarte bine pusă la punct, ar trebui popularizat mai mult la nivel naţional şi internaţional şi ar trebui mai multe facilităţi turistice“.

Alin Iftimie, Brăila: „Un munte maiestuos, plin de legende şi locuri fermecate“.

DATE TEHNICE

Peste 7.000 de hectare de arie protejată

LOCALIZARE

Masivul Ceahlău, parte a Carpaţilor Orientali, este situat pe teritoriul judeţului Neamţ.

SUPERLATIVE

Cel mai înalte vârfuri: Ocolaşul Mare (1.907 m) şi Toaca (1.900 m).

SUPRAFAŢĂ

Aproximativ 38.500 hectare, din care 7.742 arie protejată.

TRASEE ALPINE

> Izvorul Muntelui - Lutul Roşu - cabana Dochia
> Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - cabana Dochia
> Izvorul Muntelui - Jgheabul cu Hotar - cabana Dochia > Durău - cabana Fântânele - Toaca - cabana Dochia
> Durău - cascada Duruitoarea - cabana Dochia.

ATRACŢII

> Cascada Duruitoarea
> Vârful Toaca > Megaliţii antropomorfi
> Mănăstirea Durău (datează din secolul al XVII-lea), Schitul Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (la poalele vârfului Toaca, 1.800 m altitudine).

NOTORIETATE

> 1996 - 19.700 de turişti
> 2007 - 30.700 de turişti
> 2008 (până la 1 iunie 2008) - peste 10.000 de turişti.

CAZARE ŞI MASĂ

> Cabana Izvorul Muntelui (800 m altitudine)
> Cabana Fântânele (1.100 m)
> Cabana Dochia (1.800 m)
> Staţiunea Durău (hoteluri cu 90-130 de lei camera dublă)
> pensiuni agroturistice (60-100 lei camera dublă).

SEMNAL GSM

Bun (Orange şi Vodafone).